O multime de senzatii

calm, vibratii, somn, Nelumina, al meu.

liniste, furtuna, despartire, vers, adiere.

portocaliu, dor, nerabdare, frica, inteles.

N-am mai ales.
A fost cateodata cate ceva al meu, o papadie, o dupa-amiaza, sau poate doar un zambet. O privire pierduta si am priceput.Nu ma mai vreti.
N-am mai ascultat.
A fost cateodata ceva al nimanui, pe care am irosit un vers, un acord, poate doar ecoul unui strigat de disperare. Un sarut sfios si am priceput.N-am mai plecat.
Am regretat fiecare minut in care te-am asteptat. Fiecare clipa cand am crezut ca ma tradezi, cat am fost prieteni.
Fiecare moment in care m-am gandit la nimicul din jur si frumusetea lui m-a trezit dintr-o eterna stare de vis. Fiecare strop de aer, fiecare gura de apa, fiecare imbratisare, toate in zadar... nimic nu ma face sa ma simt mai vie decat acidul de pe gat sau durerea din sinusuri.
Am pierdut lumini si am gasit intuneric unde ma asteptam mai putin. In universurile si sufletele oamenilor.Simpli oameni, oameni cu ochii goi, oameni care asteapta rabdatori intrarea in nimicnicie.
Mi-a dat sangele. Prea multa violenta in jurul meu si totusi, nu-i de-ajuns! Am taiat singura acolo unde ma durea mai tare, numai ca sa simt...o multime de senzatii. Pieirea constiintei, odata cu intrarea in detalii.