luni, 2 februarie 2009

Te rog,


Nu'mi spune tu ca ti'a fost usor pana acum, ca n'ai tras de nimic, de maneca nimanui, de amintirile oricui ti-a stat in cale; ca nu te'ai agatat de niciun gand stupid, copilaresc, ca tu credeai in el, ca ai un viitor si viitorul tinea de gandul asta, de gandul ca toate vin si pleaca, ca esti gol, ca esti singur, dar ti'e bine.


Nu'mi spune tu ca ma'ntelegi si ca ma crezi si ca tu crezi daca si eu cred caci nu prea cred in nimic. Nu veni tu sa imi spui ca cineva o sa fie acolo pentru mine intotdeauna caci nu a fost si nici nu o sa fie, asculta la mine.


Nu'mi spune ca ma stii si c'o sa ma ajuti sa merg mai departe. Iubire, nu m'am oprit niciodata.

Nu'mi spune tu mie ca luna o sa fie a mea caci am tot cerul si mai las cate un pic numai celor care stiu cum sa'l priveasca, cum sa il doreasca, cum sa il inspire si cum sa il retina in plamani pentru atunci cand lumea asta rea il va lasa fara aer.


Nu am nevoie de nimic si dragoste port destula in suflet si nimeni nu o vrea.

Un comentariu:

  1. Probabil k multa lume are nevoie de iubirea ta dar nu o arata pentru a nu arata slabi in privirea pe kre le-o arunci...

    RăspundețiȘtergere